- a mânca puţin
- mănâncă puţin she doesn't eat enough to keep a sparrow alive.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a mânca puţin
Look at other dictionaries:
mânca — MÂNCÁ, mănấnc, vb. I. tranz. 1. A mesteca un aliment în gură şi a l înghiţi; a folosi în alimentaţie, a consuma. ♢ expr. A (nu) avea ce mânca = a (nu) avea din ce trăi. A mânca pâinea cuiva = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile… … Dicționar Român
îmbuca — ÎMBUCÁ, îmbúc, vb. I. 1. tranz. A vârî în gură ceva de mâncare; a mânca (în pripă, ce se nimereşte); a înghiţi ceva dintr o dată. 2. refl. (Despre piese) A intra cu un capăt în altă piesă; a se împreuna, a se uni. – lat. *imboccare (< bucca… … Dicționar Român
crâmpoţi — CRÂMPOŢÍ, crâmpoţésc, vb. IV. tranz. (reg.) A tăia, a rupe, a sfâşia în bucăţi inegale; a ciopârţi. ♦ A mânca fără rânduială, de ici de colo, câte puţin. – Din crâmpot (puţin folosit, bucată , et. nec). Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa:… … Dicționar Român
gură — GÚRĂ, guri, s.f. I. 1. Cavitate din partea anterioară (şi inferioară) a capului oamenilor şi animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; p. restr. buzele şi deschizătura dintre ele; buze. ♢ loc. adv. Gură n gură = foarte aproape… … Dicționar Român
roade — ROÁDE, rod, vb. III. 1. tranz. şi intranz. A rupe cu dinţii fărâme dintr un obiect tare (pentru a mânca). ♢ expr. (tranz.) A roade (cuiva) urechile = a) a mânca foarte mult, păgubind pe cineva; b) a plictisi (pe cineva) repetând(u i) mereu… … Dicționar Român
pişca — PIŞCÁ, pişc, vb. I. 1. tranz. A prinde cu degetele pielea sau carnea cuiva, ridicând o sau strângând o şi producând o senzaţie dureroasă; a ciupi. ♦ A apuca cu degetele coardele unor instrumente muzicale, ridicându le puţin şi dându le drumul,… … Dicționar Român
ciuguli — CIUGULÍ, ciugulesc, vb. IV. tranz. 1. (Despre păsări) A ciupi de ici şi de colo cu ciocul lucruri de mâncare; a mânca apucând hrana cu ciocul. 2. (fam.; despre oameni) A mânca dintr un aliment, luând numai câte puţin, de ici şi de colo. – et. nec … Dicționar Român
ciupi — CIUPÍ, ciupesc, vb. IV. 1. tranz. A apuca cu vârful degetelor sau cu unghiile de pielea sau de carnea cuiva, strângând o şi provocând durere; a pişca. ♢ refl. Se ciupeşte singur. ♦ A apuca, a muşca ori a înţepa cu ciocul sau cu gura. ♦ fig. A… … Dicționar Român
gusta — GUSTÁ, gust, vb. I. I. tranz. şi intranz. 1. A lua puţin dintr o mâncare sau dintr o băutură spre a le afla gustul. 2. A mânca sau a bea în cantităţi mici, spre a şi potoli (pentru puţin timp) foamea, setea sau pofta; p. gener. a mânca. II. tranz … Dicționar Român
legumi — LEGUMÍ, legumesc, vb. IV. tranz. (reg.) A mânca sau a bea câte puţin, de ici şi de colo; a mânca sau a bea cu măsură sau fără poftă; a ciuguli. ♦ A degusta, a savura. – Din legumă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LEGUMÍ vb.… … Dicționar Român
ronţăi — RONŢĂÍ, rónţăi, vb. IV. tranz. A mânca sfărâmând între dinţi puţin câte puţin dintr un aliment tare, crocant, producând un zgomot caracteristic. ♦ A roade cu dinţii un obiect. – Ronţ + suf. ăi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
